Stiri | Federatia | Competitii | Echipe nationale | Clasamente | Galerie | Contact
Istoric  
Istoricul acestui sport este unic si deosebit de interesant. A fost ca si cum o civilizatie întreaga ar fi aparut dintr-o data, pentru a disparea, mai apoi, în uitare, renascând dupa un timp cu aceeasi vigoare, dar, de aceasta data, urmând calea fireasca a afirmarii si perfectionarii.
Cea dintâi perioada a istoriei sale se plaseaza între începutul anilor 1880 si 1904, perioada în care noul joc a devenit una din marile pasiuni ale sfârsitului de secol, provocând reactii pro si contra de o intensitate rar întâlnita, pentru ca, apoi, cam pâna în 1922, sa intre într-un anonimat deplin, disparând din preocupari la fel de brusc cum aparuse.

Si când totul parea pierdut în uitare, indiferenta stergând orice urme, s-au ivit câtiva promotori care, amintindu-si "distractia" ce marcase începutul de ntre sporturile olimpice.
De-a lungul istoriei sale tenisul de masa a mai purtat si urmaveac, au transformat-o într-un sport în adevaratul sens al cuvântului. Noua aventura începe în 1922, când tenisul de masa revine în actualitate si evolueaza spre campionate mondiale - printre putinele care au o longevitate, fara întrerupere, de peste jumatate de veac, patrunzând, în 1988, si îtoarele denumiri: tenis miniatural, de sala; joc de masa, de salon; ping-pong; pom-pom; puch-ball; gossima, cea mai folosita fiind desigur ping-pong.
Contextul mondial
15 ianuarie 1926 este o zi memorabila pentru istoria tenisului de masa, la acea data punându-se prima semnatura pe actul de nastere al viitoarei Federatii Internationale si al Campionatelor Mondiale.
In ianuarie 1926, la Berlin, Wilmesdorf, avea loc cea de a doua editie a campionatelor internationale ale Germaniei, moment în care, la initiativa dr. Olaf Lehman, la Clubul de tenis de masa "Galben-Alb, Berlin, 1900", situat în Berlin Wilmesdorf, pe Kaiser Alee 45-50, s-au reunit conducatorii delegatiilor participante la concursul amintit: Anglia, Austria, Germania, Ungaria, precum si câte un reprezentant din partea Cehoslovaciei si a Suediei.
In urma discutiilor s-a stabilit organizarea unui CE, care ar fi urmat sa se desfasoare la Londra, în decembrie acelasi an. Numai ca, la 6 decembrie 1926, la Memorial Hali, Farrington Street Londra, jucatori din sapte tari s-au reunit pentru a-si disputa titlurile a ceea ce avea sa fie, în cele din urma, prima editie a Campionatelor Mondiale - si nu europene, cum se decisese anterior. Cea dintâi editie a CE a avut loc abia peste trei decenii, la Budapesta. în urma desfasurarii CM, a avut loc Congresul Federatiei Internationale care, cu aceasta ocazie, a constituit Federatia Internationala de Tenis de Masa (International Table Tennis Federation, ITTF), membre fondatoare fiind: Anglia, Austria, Cehoslovacia, Danemarca, India, Suedia, Tara Galilor si Ungaria; presedinte: Ivor Montagu, care va ramâne în functie timp de 41 de ani.
În decursul a trei sferturi de veac, ITTF si-a diversificat activitatea, aparând federatii continentale (africana, asiatica, europeana, latino-americana, cea din Oceania) sau regionale (araba, balcanica, caraibiana, commonwealth, ibero-americana, nordica, sud-americana). Competitiile specifice: CM (1926), CMU (1973), CM ale Veteranilor (1982), CM ale Invalizilor (1957), Cupa Mondiala (1980), Jocurile Africane (1973), Jocurile Asiatice (1958), Jocurile Americii Latine (1982), CE (1958) etc, cel mai mare succes constituindu-l includerea în programul JO (1988).
Contextul european
La data de 13 martie 1956, cu ocazia CM de la Stockholm, a fost constituita (ETTU), membre fondatoare fiind: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, Finlanda, Franta, RD Germana, RF Germania, Iugoslavia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Tara Galilor, Ungaria, URSS. Primul CE va avea loc la Budapesta, în 1958.
Paleta competitionala s-a diversificat, aparând: CCE -1961, Cupa Cupelor (CC -1965), Liga Europeana (1967), Europa Top 12 pentru seniori (1971), Europa Top 12 pentru juniori (1985) si cadeti (1989), CB (1968), Campionatele Mediteraneene (1968).
Contextul national

Este greu de precizat data exacta de când ping-pong-ul se practica în tara noastra. Desi presa vremii nu consemneaza existenta lui înainte de 1926, este de presupus ca era cunoscut, data fiind avalansa informatiilor începând chiar din acest an. Zonele în care patrunsese deja tenisul de masa erau: Transilvania si Banatul, cu deosebire în orasele: Timisoara, Arad, Cluj, Oradea, unde aveau loc si diferite concursuri locale. în 1927, aria raspândirii acestui joc este mult largita. în 1928, în cadrul FSSR se înfiinteaza o Comisie de Ping-Pong, care decide si disputarea primelor CN, desfasurate, dupa toate probabilitatile, la Oradea. Totusi, data exacta a primei editii a CN este controversata (1928 sau 1929). Cei dintâi campioni, desemnati la Arad, în 1929: A. Steiner, M. Lyska, Solomon-Taglicht; Papos-Steiner, Goldstein - juniori; iar dintre echipe se evidentiaza "CA Oradea".

În diverse perioade, printre cele mai bune cluburi s-au aflat: "Sparta", "Sporting", "Aurora", "Constructorul", "Progresul", "Juvenrus", "Spartac", "Spartac-Stirom", "Unirea Tricolor" (Bucuresti), "Hagybor", "Progresul", "CSM" (Cluj), "CA-Oradea", "Vointa-Arad", "Universitatea-Craiova", "IJPIPS Constanta", o activitate sustinuta desfâsurându-se si în: Râmnicu Vâlcea, Ploiesti, Cugir, Satu Mare, Bistrita, Târgu Mures, Zalau, Baia Mare, Slatina, Odor Iasi, Târgoviste, Titu, Galati etc. Printre recordrae în ceea ce priveste numarul de titluri nationale, afla cluburile: "CSM" (Cluj), "Universitate "ASA", "CFR" (Craiova), "Progresul" (Bucuresti) "CS" (Arad), "CSS nr. 2", "Universitatea", "IJPIP, (Constanta) s.a. Printre sportivii care au adus glorie tenisului românesc se numara: Angelica Rozeanu (' titluri), Maria Alexandru (39 titluri), Ella Zeller Constantinescu (21 titluri), Nicu Naumescu (17 titluri Teodor Gheorghe (15 titluri), Radu Negulescu si Otilia Badescu (fiecare câte 13 titluri), dar si Magda Rurac Geta Pitica, Sari Koloszvari Szasz, Maria Alboiu Eva Ferenczi, Emilia Ciosu, Toma Reiter, Andra; Fejer, Serban Dobosi, Dorin Giurgiuca, Calin Creanga, Vasile Florea, Adriana Nastase, Mihaela Steff si multi altii.
Performantele realizate la marile competitii internationale -281 medalii - au fost: CM (20 de aur, 9 de argint, 23 de bronz), CE de seniori (8 de aur, 14 de argint, 28 de bronz) CE de juniori (39-24-37) si CE de cadeti (26-21-32), la care se adauga cele obtinute la Liga Europeana, Europa Top 12 (toate categoriile de vârsta), CCE (8 titluri), Cupa Cupelor sau JO.(date din 2001).

Forul conducator
În anul 1926, la Oradea functiona Federatia Societatilor Române de Tenis de Masa, premergatoare federatiei nationale de specialitate, care va lua fiinta la 1 octombrie 1931 (dupa înfiintarea UFSR în 1930) si se va numi Federatia Româna de Ping-Pong, cu sediul la Oradea. Activitatea desfasurata nu a fost tocmai propice, neexistând coeziune în opiniile care priveau directiile de actiune. în 1939, va lua fiinta un nou for diriguitor, cu sediul la Bucuresti si se va numi Federatia de Tenis de Masa, care în 1940 nu va mai functiona ca organism independent, ci în cadrul celei de tenis (de câmp). Dupa razboi, în 1945, OSP începe o larga popularizare a acestui joc, iar din 1950, forul conducator va purta denumirea de Comisia Centrala de Tenis din cadrai Comitetului pentru Cultura Fizica si Sport (CCFS).
Sarabanda schimbarilor de denumire a continuat, astfel ca, la 2 iulie 1957, Comisia Centrala se transforma în "Federatia Româna de Tenis de Masa" (FRTM), titulatura sub care este cunoscuta si în prezent si sub care este afiliata si la forul superior.
Chiar daca în tara structurile organizatorice nu erau consolidate, afilierea la Federatia Internationala a avut loc în 1928, cererea de adeziune fiind confirmata în 1929, România facând parte din primul grup - alaturi de Egipt, Japonia, Iugoslavia si Franta - care s-a alaturat membrelor fondatoare ale forului mondial, în 1957 se afiliaza la ETTU.
Valoare internationala. Activitatea pe plan intern - cu multiplele sale perioade de dificultate - a stat la baza pregatirii si lansarii în arena internationala a tenisului de masa românesc fie prin organizarea de competitii proprii, fie prin participarea la marile evenimente, ceea ce avea sa aduca faima reprezentantilor nostri prezenti la CE si la cele Mondiale, la JO, la Topurile continentale sau la diverse Campionate Internationale.
Statisticile retin ca la CM din 1926 si pâna în 2000, românii si-au înscris în palmares 52 de medalii, fapt care situeaza tara noastra pe locul cinci în ierarhia mondiala a valorilor, care numara numai 31 de tari medaliate. între medaliati se afla Victor Vladone, Farkas Paneth, Vasile Goldberger, Pitu Pop, Angelica Rozeanu, Sari (Koloszvary) Szasz, Ella (Zeller) Constantinescu, Geta Pitica, Maria Alexandru, Otilia Badescu s.a.
La CE de seniori care au debutat la Budapesta, în 1958, România s-a situat dupa un clasament all-time (ultima editie având loc în 2000) pe locul VIII, cu cele 50 de medalii obtinute. Printre protagonistii acestor trofee s-au aflat: Matei Gantner, Tiberiu Harasztosi, Toma Reiter, Dorin Giurgiuca, Radu Negulescu, Adal-bert Rethi, Angelica Rozeanu, Geta Pitica, Ella (Zeller) Constantinescu, Eleonora Mihalca, Carmen Crisan, Liana Mihut, Eva Ferenczi, Olga Nemes, Otilia Badescu, Maria Bogoslov, Emilia Ciosu, Adriana Nastase, Mihaela Steff s.a.
De notat ca marele trofeu care se acorda echipei feminine, campioana continentala, a fost donat de România si este înmânat laureatei de un reprezentant al tarii noastre.
CE pentru juniori si cadeti, având prima editie în 1955 la Stuttgart, au adus în prim-plan generatii dupa generatii, de la Maria Alexandru la Radu Negulescu, de la Liana Mihut la Olga Nemes (joaca acum pentru Germania), de la Vasile Florea la Calin Creanga (joaca în prezent pentru Grecia), de la Otilia Badescu la Anca Cheler, de la Adriana Nastase la Georgeta Cojocaru, de la Antonella Manac la Mihaela Steff. Acestia si altii asemenea lor au contribuit la cucerirea celor 179 de medalii (65 de aur).
CCE debuteaza în 1961; la ea au participat echipa masculina "CSM" Cluj (neînvinsa în anii 1961, 1964, 1965, 1966 si 1967) si cele feminine, de la "Vointa" Bucuresti, "Vointa" Arad si "Progresul" Bucuresti.
Cupa Cupelor (cu debut în 1965), la care au participat - fara a intra însa în categoria laureatelor -"Universitatea" (ASA) Craiova, "Stirom" Bucuresti, "Unirea Tricolor" (UNTRR) Bucuresti - masculin, "Metalul" Râmnicu Vâlcea, CSS nr. 2, "Universitatea" (IJPIPS) Constanta, CS Arad, CSM, GFK Cluj, "Elcond" Zalau, CS Târgoviste Elsid Titu, "Vointa" Galati, "BNR" Bucuresti etc. - feminin.
Europa Top 12 (debut în 1971, la Zagreb), competitie care îi reuneste anual pe cei mai buni jucatori si jucatoare. Reprezentantii nostri, care au obtinut trofeele acestei competitii au fost: Olga Nemes (1983) si Emilia Ciosu (1993). Alti jucatori care au evoluat merituos în aceasta competitie au fost: Maria Alexandru (7 prezente), Otilia Badescu, Maria Al-boiu, Eleonora Mihalca, Vasile Florea. Dintre juniori si cadeti remarcam buna comportare a urmatorilor: Olga Nemes, Otilia Badescu, Ana Gogorita, Kinga Lohr, Emilia Ciosu, Adriana Nastase, Georgeta Cojocaru, Laura Niculae, Simona Savu, Mihaela Cioca, Cristian Tol.
CB (cu debut în 1964), au fost dominate la proba feminina de reprezentantele tarii noastre, dintre care o amintim pe Maria Alexandru - o veritabila sefa de promotie - cucerind 22 de titluri în probele individa ale.
Super-liga continentala - la care participa cele mai bune opt tari, cu o finala în 1998.
JO (Barcelona, 1992, Atlanta, 1996 si Sydney, 2000) la care jucatoarele noastre "au salvat onoarea batrânului continent" în confruntarile cu "asiaticele". Printre acestea s-au aflat: Otilia Badescu, Emilia Ciosu, Adriana Nastase, Maria Bogoslov. La Sydney - 2000 Adrian Crisan nu a depasit faza preliminariilor, iar Otilia Badescu si Mihaela Steff s-au calificat, atât la simplu (Mihaela Steff), cât si la dublu, pâna în sferturile de finala.
De-a lungul timpului, la progresul jocului de tenis de masa au contribuit, alaturi de jucatori, asa-zisii "oameni din umbra" - instructori, antrenori, arbitri, membrii conducerilor cluburilor, asociatiilor, sectiilor, activul din comisiile teritoriale si ale Federatiei, ziaristi. Printre acestia s-au aflat: Farkas Paneth (Antrenor emerit,distins cu Premiul de Onoare al forului international), Nicolae Angelescu (antrenor al echipei nationale, fost presedinte a Federatiei), Emilian Bacioiu (Antrenor emerit), Emil Prokopetz (antrenorul care le-a pregatit pe aradencele câstigatoare ale CCE), Victor Vladone, Virgil Balan (antrenor al nationalei masculine, detinator al nenumarate titluri), Ella Constantinescu (vicepresedinta a forului european), Sever Danet (fost secretar al Federatiei), Gheorghe Enache, Teodor Gheorghe (secretari ai Federatiei, membri ai Comisiei pentru juniori ai Uniunii Europene), Constantin Comarnischi, Mircea Costea, Emanuel Fântâneanu (membru al Comisiei de presa a forurilor internationale si europene, presedintele Comisiei de presa a Asociatiei Internationale a Presei Sportive), Traian Ancuta, Aurel Ovanez, Serban Dobosi, Gheorghe Bozga si înca multi altii, cu deosebite contributii. Se cuvin mentionati si primii reprezentanti în organismele internationale: Victor Marcu si Constantin Pagu. De asemenea, s-a remarcat si Aurel Popovici, care de peste 50 de ani slujeste cu devotament si responsabilitate tenisul de masa, o mare parte din acesti ani în calitate de presedinte al Comisiei centrale de competitii. Printre cei care s-au aflat, în decursul anilor, în conducerea diferitelor structuri organizatorice ale tenisului de masa pot fi mentionati: Petru Adorjan, Constantin Zahirnic (1935-1938), Rudy Schmetau (1939), Ion Lazar (1942), Jeni Vermond (1944), Despina Mavrocordat (1946), Nicolae Bellu, Simion Cluceru, Marin Stanciu (1957-1982), Florin Cristescu, Gheorghe Dumitru, Maria Istrate, Nicolae Angelescu (1990), Andli Ardelean (1991-1992), Marius Opran (din 1993). în calitate de inspectori si secretari federali (generali) au functionat: Gheorghe Vasilescu, Victor Marcu, Constantin Pagu; Paul-Gheorghe Georgescu (1951-1957), Sever Danet (1957-1977), Gheorghe Enache "(1977-1990), Gheorghe Teodor (1990-1997), Gheorghe Enache, din 1997. Functia de antrenor federal a fost îndeplinita de: Angelica Rozeanu (1958-1962), Ella Constantinescu (1967-1989), Marius Lazarescu (1990-1997), Laurentiu Gheorghiu, din 1997.
Din punct de vedere organizatoric, situatia tenisului de masa în anul 2000 era urmatoarea: se practica în 41 de judete si 174 de sectii de catre 618 de sportivi legitimati, din care 210 copii (105 m + 105 f), 244 juniori (119 m + 125 f), 164 seniori (108 m + 56 f); 87 de antrenori; 37 instructori; 155 arbitri.
Potentialul valoric al sectiilor de tenis de masa din judete, exprimat în punctajul obtinut pe baza clasarilor în primele 3 locuri la CN de seniori si de juniori se prezenta astfel: în 1997 au obtinut puncte 26 de unitati (locul I AS "Vointa" din Galati -298,75 puncte; locul II-III CSS - Liceul cu Profil Sportiv si CSU din Constanta (la egalitate cu câte 266,65 puncte); dintre judete, 15 au cumulat puncte: I - Constanta - 533,30 puncte; II - m. Bucuresti -499,00 puncte; III - Galati 298,75 puncte. în 1998 au punctat 20 de unitati sportive: I - CSS-LPS din Târgu Mures - 55,50 puncte; II - AS "Stirom" din Bucuresti - 52,75 puncte; III - CSS-LPS din Constanta - 48,01 puncte; si 15 judete (I - Bucuresti -98,00 puncte; II - Constanta - 86,52 puncte; III-Mures - 55,50 puncte); în 1999 au intrat în acest clasament 22 de unitati: I - CSS - LPS - Constanta - 117,50 puncte; II - CSS-LPS Tg. Mures - 50 puncte; III - AS "Vointa" - Galati - 44 puncte si 14 judete (I Constanta - 117,50 puncte; II - Bistrita Nasaud - 60,02 puncte; Mures - 50 puncte). în conducerea FRTM, la 1 ianuarie 2001 se aflau: presedinte - Marius Opran; vicepresedinti - Iosif Lucaci si Mircea Lambru; secretar general - Gheorghe Enache; antrenor federal - Laurentiu Gheorghiu; membri - Aurel Popovici, Radu Popescu, Eugen Roman, Serban Dobosi, Virgil Balan, Viorel Filimon, Gheorghe Bozga, Emanoil Fântâneanu, Stelian Hasoti si Catalin Cojocaru.
În anul 2001, tinerii jucatori de tenis de masa din România au cucerit doua medalii de argint si una de bronz la CE de juniori, o medalie de argint si doua medalii de bronz la CE de cadeti.
Tot în anul 2001 Federatia s-a reorganizat în conformitate cu prevederile Legii educatiei fizice si sportului Nr. 69 din 28 aprilie 2000. Adunarea generala din 15 noiembrie a adoptat noul Statut si a ales Consiliul director format din: Marin Stanciu - presedinte de onoare; Cristinel Romanescu - presedinte; losif Lucaci, Eugen Roman si Otilia Badescu - vicepresedinti; Gheorghe Enache - secretar general, Laurentiu Gheorghiu - director tehnic, Oana Popescu - contabil; Gheorghe Bozga, Viorel Filimon, Aurel Ovanez, Mircea Chisling, Aurel Popovici, Radu Popescu, Radu Iordache, Gheorghe Radu, Beatrice Romanescu si Adriana Nastase - membri. Ca organ de administrare si gestionare a fost stabilit un directorat "format din: presedintele Federatiei; secretarul general; secretarul federal; directorul tehnic; contabilul Federatiei.
2006 Federatia Romana de Tenis de Masa © Designed by